Ortodoxia și frumusețea sunt inseparabile

Post by

Creștinismul ortodox m-a atras încă de la prima mea întâlnire cu măreția bisericilor ortodoxe și cu grandoarea slujbelor liturgice ortodoxe. Fiind originar din partea de nord a statului Idaho, unde frumusețea munților și lacurilor îți taie respirația, cum se spune, nu mai fusesem atât de impresionat de universul fascinant al naturii, înainte de a cunoaște Ortodoxia.

Ortodoxia și frumusețea sunt inseparabile, pentru că Dumnezeu și frumusețea sunt inseparabile. Frumusețea unui apus de soare este o reflectare a Creatorului, așa cum interiorul unei biserici reflectă experiența întâlnirii sufletului nostru cu Atotputernicul Dumnezeu. Noi oamenii am fost creați ca ființe biologice, așezați într-o lume materială și invitați să intrăm în comuniune cu Creatorul nostru.  Splendoarea lumii create ne cheamă tainic să conștientizăm, prezența lui Dumnezeu.

Un buchet de flori așezat în colțul cu icoane de acasă are un efect lăuntric deosebit – pentru că, fiind creați după chipul Domnului nostru, devenim și noi la rândul nostru, creatori. Frumusețile create de pictor pe pânzele lui, vocea poetului care exprimă ceea ce gândim, toate acestea sunt acte creatoare. Atunci când transferăm instinctele noastre creatoare pe tărâmul spiritualității, ne unim cu Dumnezeu, Creatorul Suprem, și ne conectăm cu veșnicia. În acest fel lucrează pictorii și poeții, care au experiența lumii veșnice ori de câte ori creează un tablou sau o poezie.

Dumnezeu, Creatorul cerului și al pământului, este mereu prezent printre noi prin energiile Lui creatoare. Lumea materială făcută de El, fiind opera Lui, este un important instrument de exprimare a dumnezeirii. Grație frumuseții create de El în lume, suntem și noi atrași într-o relație miraculoasă cu ea, relație care are menirea de a fi veșnică, prin care Revelația dumnezeiască transformă natura noastră umană, impregnând-o de divinitate.

Astfel opera de creație este completă, iar făpturile create se unesc cu Creatorul lor.

 

Din Dimineți cu Dumnezeu de Părintele Trifon